Întreţinerea aparatului de sudură

Întreţinerea aparatului de sudură

Sudura este un proces prin care se folosesc temperaturi foarte înalte pentru a uni două suprafeţe metalice sau termoplastice. Procesul este destul de complex, având în vedere că structurile metalice ale pieselor sudate fuzionează, rezultând o singură piesă. În afară de temperatura foarte înaltă, care poate ajunge şi la 4000 de grade Celsius, în procesul de sudură se mai folosesc, uneori, şi alte metale sau gaze. Având în vedere complexitatea procesului și elementele cu care se lucrează, o întreţinere aparat sudură corectă este mai mult decât necesară.

În sudura se folosesc aparate de mai multe tipuri, fiecare dintre ele fiind potrivit pentru anumite situaţii. Aşadar, care sunt tipurile de aparate de sudură şi pentru ce sunt folosite în industria metalurgică? Toate aceste detalii se regăsesc în informaţiile ce urmează. De asemenea, veţi afla şi detalii privind modul corect de întreţinere aparat sudură, astfel încât acesta să aibă o durată de viaţa cât mai mare.

Aparate de sudură – tipuri şi generalităţi

Aşa cum am specificat anterior, în industria metalurgică se folosesc mai multe tipuri de aparate de sudură, fiecare prezentând avantaje şi dezavantaje. Modul de întreţinere aparat sudură diferă în funcție de tip.

Aparatul de sudură MIG-MAG

Prescurtarea MIG-MAG vine de la Metal Inert Gas, respectiv Metal Active Gas, denumiri care sunt foarte sugestive pentru modul de folosire a acestui aparat. Concret, pentru a suda două suprafeţe, aparatul topeşte un fir de metal, cordonul de sudură fiind protejat cu gaz inert (MIG) sau activ (MAG).

Dintre avantajele folosirii unui aparat de sudură MIG-MAG, se pot menţiona:

·         puteți suda materiale metalice din aluminiu, oţeluri obişnuite, titan, cupru sau magneziu;

·         nu există limită maximă de grosime a materialului, iar cea minimă este de doar 0,4 mm;

·         nu are emisii mari de fum;

·         viteza de sudură este mare şi puteţi obţine un rezultat neted şi fin.

Dezavantajele unui aparat de sudură MIG-MAG sunt faptul că preţul nu este unul avantajos, dar şi imposibilitatea de a îl folosi în exterior, din cauza curenţilor de aer, care pot produce defecte în cordonul de sudură. Pe de cealaltă parte, spaţiul interior în care este folosit aparatul trebuie ventilat foarte bine, din cauza gazului şi a fumului rezultat.

Pentru că funcționează cu gaz, procesul de întreţinere aparat sudură MIG-MAG este unul pretențios.

Aparatul de sudură TIG

TIG sau Tungsten Inert Gas este denumirea dată aparatelor de sudură care folosesc un electrod neconsumabil de tungsten, eliminând un gaz care previne oxidarea.

Acesta este potrivit pentru cei care doresc un cordon de sudură impecabil, iar un alt avantaj este posibilitatea de a îl folosi pe suprafeţe de alamă, aur, aluminiu, cupru, magneziu, oţel inoxidabil şi aliaje de nichel.

Preţul aparatului în sine şi al gazului, faptul că sudura se realizează mai lent, dar şi modul mai dificil de folosire sunt considerate dezavantaje ale acestui tip de aparat.

Aparatul de sudură în puncte

Sudura în puncte este preponderent folosită pentru a fuziona suprapuneri de suprafeţe precum foile de tablă de oţel. Aceste aparate de sudură se utilizează mai ales în industria auto şi sunt preferate pentru că sunt mai ieftine decât alternativele, sunt eficiente din punct de vedere al consumului şi randamentul este mare.

Aparatul de sudură tip invertor

Acesta poate fi considerat o inovaţie în industria metalurgică, aducând utilizatorului numeroase avantaje:

·         îl puteți transporta foarte uşor, având dimensiuni reduse;

·         este compact, deci nu ocupă mult spaţiu de depozitare;

·         puteți economisi bani, deoarece are un consum redus de energie, datorită tehnologiei inovative – poate fi introdus într-o priză de 110 W;

·         are un randament foarte bun;

·         îl puteţi cupla la sistemul casnic de alimentare cu energie electrică;

·         modul de întreţinere aparat sudură este simplu.

Pe lângă toate avantajele menţionate anterior, trebuie să ştiți că puteţi găsi invertoare sudură tip TIG, MIG-MAG sau MMA.

Aparatul de sudură tip transformator

Acest tip de aparat este apreciat pentru rezistenţa sa, însă punctele slabe pe care le are sunt mai numeroase. Printre acestea se numără şi faptul că are o greutate mare şi este greu de transportat. Fiind un aparat simplu, care lucrează în curent alternativ, nu îl veţi putea folosi în foarte multe situaţii – cu acest aparat veţi putea suda doar obiecte din fier şi oţel.

Aparatul de sudură tip redresor

Acest tip de aparat de sudură poate fi utilizat pentru a suda materiale de diferite grosimi şi tipuri. Acest detaliu, plus faptul că are un preţ avantajos, îl situează printre preferatele celor cu experienţă în bricolaj. Ar mai trebui să ştiţi şi că aparatul de sudură tip redresor poate fi folosit atât în exterior, cât şi în interior.

Sfaturi pentru o întreţinere corectă a aparatului de sudură

Indiferent de tipul aparatului şi de faptul că sunteţi utilizatori profesionişti sau începători, trebuie să cunoaşteţi noţiuni elementare de întreţinere aparat sudură. Pentru început, cel mai bine este să alegeţi aparatul potrivit pentru proiectele pe care le aveţi şi să citiţi specificaţiile tehnice din manual. Apoi, în funcţie de modul de funcţionare – cu transformator, cu arc sau cu gaz – trebuie să ţineţi cont de anumite particularităţi care țin de întreţinere aparat sudură.

Întreţinerea corectă a aparatelor de sudură cu transformator

În cazul aparatelor de sudură care funcţionează cu transformator, dacă se observă piese slăbite, acestea trebuie strânse corespunzător, iar ventilatoarele trebuie lubrifiate. Condensatoarele trebuie verificate la un interval de 4-6 luni, în funcţie de frecvenţa cu care este utilizat aparatul.

Întreţinerea corectă a aparatelor de sudură cu arc

Modul de întreţinere aparat sudură care funcţionează cu arc este mai dificil, având în vedere că aceste aparate au mai multe părţi mobile care se pot deteriora.

Astfel, periile aparatului şi arcurile trebuie verificate săptămânal şi înlocuite, dacă sunt uzate, cu tipul recomandat de către producător. De asemenea, se înlocuiesc toate părţile defecte, cabluri şi izolaţii şi se verifică butoanele de control ale aparatului, care trebuie să fie ajustate corespunzător şi să funcţioneze corect. Nu în ultimul rând, părţile mobile trebuie lubrifiate.

Întreţinerea corectă a aparatelor de sudură cu gaz

Când vine vorba despre o întreţinere aparat sudură riguroasă, acestea sunt cele mai pretenţioase dispozitive. În plus, procesul de mentenanţă trebuie luat în serios, deoarece din orice tip de uzură sau deteriorare pot rezulta probleme grave.

Din procesul de întreţinere aparat sudură fac parte verificarea zilnică a conductelor şi colectoarelor de gaz şi oxigen pentru a identifica eventuale scurgeri sau fisuri. Regulatoarele de presiune şi valvele de acetilenă şi oxigen trebuie, de asemenea, verificate regulat. Arestorul de flacără este, poate, cea mai importantă componentă care trebuie verificată, pentru a preveni trecerea oxigenului în liniile de acetilenă. Ţevile trebuie întreţinute, eliminând acumulările de zgură din vârful acestora folosind un ciocan mic cu grijă, fără a deteriora sau ciobi orificiul.

Curăţarea aparatelor de sudură

Curățarea corectă face parte din procesul de întreţinere aparat sudură și este o etapă care se repetă săptămânal.

Curăţarea carcasei aparatului de sudură se realizează de fiecare dată când observaţi pete de murdărie, folosind o cârpă moale îmbibată în solvent. Pentru o curăţare riguroasă, puteţi folosi un furtun cu aer cu presiune joasă. Trebuie să aveţi în vedere curăţarea temeinică a bobinelor şi a armăturii, eliminând praful, depunerile de metal şi toate resturile rămase în urma sudurii.

Generatoare electrice: ce trebuie să ştii?

Generatoarele electrice sunt dispozitive de sine stătătoare, care produc energie electrică atunci când aceasta nu este disponibilă de la reţeaua de curent. Un astfel de dispozitiv poate fi achiziţionat pentru orice fel de nevoie legată de curentul electric.

Generatoarele de curent electric sunt foarte utile, fiind folosite ca back-up pentru locuinţe, fabrici, spitale sau clădiri de birouri în timpul penelor de curent. De asemenea, aceste dispozitive pot fi folosite şi ca principală sursă de curent electric în locuri în care nu există o reţea electrică, precum zonele agricole, situri de construcţie sau ferme. Alte tipuri generatoare de curent au dimensiuni mai mici, fiind uşor de transportat, utile celor care merg în camping şi au nevoie de o cantitate mai redusă de curent electric, pentru a alimenta telefonul mobil şi alte astfel de dispozitive electrice.

Ce trebuie să ştii despre generatoarele de curent?

În primul rând, trebuie să ştii că generatoarele de curent nu produc electricitate, ci transforma energia kinetică (mecanică) în energie electrică. Cu alte cuvinte, pe înţelesul tuturor, un generator electric este, de fapt, un motor electric al cărui proces de funcţionare este invers.

Generatoarele electrice pentru uz rezidenţial şi comercial folosesc diverse surse de combustibil: benzină, diesel şi propan. Cu ajutorul combustibilului, se creează energie mecanică, aceasta fiind forţată într-un circuit, inducând astfel un curent electric. Ulteiror, curentul electric este direcţionat către sistemele electrice, maşinării sau alte dispozitive prin fire de cupru.

În plus faţă de aceste lucruri, trebuie să cunoşti şi informaţii legate de alegerea generatoarelor de curent, dar şi de funcţionarea optimă a acestora. Toate aceste aspecte sunt detaliate în cele ce urmează.

Informaţii legate de alegerea generatoarelor de curent

În ceea ce priveşte alegerea generatoarelor de curent, trebuie să ţii cont de nevoile pe care le ai şi de felul în care plănuieşti să foloseşti dispozitivul. Astfel, principalele criterii pe care trebuie să le iei în calcul sunt: tensiunea, tipul de combustibil folosit, portabilitatea şi nivelul de zgomot.

·         Tensiunea

Sunt disponibile generatoare cu capacitate diferită, aşa că indiferent dacă cerinţele care ţin de curentul electric sunt mari sau mici, ele pot fi întrunite cu uşurinţă, dacă alegerea generatoarelor de curent se face corect din punct de vedere al output-ului.

·         Combustibilul

Generatoarele electrice funcţionează cu mai multe tipuri de combustibil, precum: benzină, motorină (diesel), gaz petrolier lichefiat (GPL) sau gaz natural. În acest caz, trebuie să alegi opţiunea care ţi se pare cea mai convenabilă, ţinând cont şi de cât consuma generatorul.

·         Portabilitatea

Asigură-te că alegi un generator de curent dotat cu mânere sau cu rotiţe, pentru a putea muta dispozitivul cu uşurinţă dintr-un loc în altul.

·         Nivelul de zgomot

Alegerea generatoarelor de curent trebuie făcută ţinându-se cont şi de acest criteriu. Unele modele sunt dotate cu tehnologie de reducere a zgomotului, ceea ce înseamnă că generatorul poate fi păstrat în apropierea casei fără să existe probleme legate de poluarea fonică.

 

Informaţii despre funcţionarea generatoarelor de curent

Funcţionarea generatoarelor de curent este asigurată de mai multe componente, fiecare dintre acestea jucând un rol important în distribuirea curentului electric acolo unde este nevoie. Acestea sunt: carcasa, panoul de control, motorul, alternatorul, regulatorul de tensiune, sistemul de lubrifiere, sistemul de alimentare, sistemul de evacuare, sistemul de răcire şi acumulatorul.

·         Carcasă

Carcasa generatorului este partea vizibilă utilizatorilor, fiind structura care ţine toate celelalte elemente la un loc. De asemenea, carcasa permite împământarea generatorului, din motive de siguranţă.

·         Panoul de control

Acesta controlează toate aspectele care ţin de funcţionarea generatoarelor de curent, de la pornire şi până la viteză. Generatoarele moderne sunt prevăzute cu un sistem automat în panoul de control, care atunci când detectează o pană de curent sau, dimpotrivă, dacă a revenit curentul, pornesc şi se opresc în mod automat.

·         Motorul

Motorul alimentează generatorul cu energie, iar puterea acestuia determină cantitatea de electricitate pe care o poate oferi generatorul electric.

·         Alternatorul

În alternator se produce conversia energiei mecanice în energie electrică. Acesta este format din părţi mobile şi statice, care funcţionează împreună pentru a crea câmpul electromagnetic şi pentru a determina mişcarea electronilor care generează electricitate.

·         Regulatorul de tensiune

Aceasta componentă ajuta la funcţionarea generatoarelor de curent, controlând tensiunea electrică produsă. Dacă este necesar, transforma electricitatea din AC în DC.

·         Sistemul de lubrifiere

În interiorul unui generator electric se găsesc multe piese mici, care se mişcă, fiind esenţial ca acestea să fie lubrifiate în mod corect pentru a asigura funcţionarea generatoarelor de curent şi pentru a preveni uzura excesivă. Verifică nivelul lubrifiantului în mod frecvent dacă generatorul electric este folosit un timp îndelungat.

·         Sistemul de alimentare

Acest sistem face posibilă producerea de energie necesitată şi include un rezervor de combustibil, un furtun care leagă rezervorul de motor şi un alt furtun de întoarcere. De asemenea, mai există şi un filtru care elimină impurităţile înainte ca benzina sau alt tip de combustibil să ajungă la motor, dar şi un injector care împinge combustibilul în camera de combustie.

·         Sistemul de evacuare

Acesta este menit să direcţioneze în mod corect şi să elimine fumul care se formează în timpul funcţionarii generatorului.

·         Sistemul de răcire

Generatoarele produc multă căldură, putând ajunge la temperaturi periculoase, iar sistemul de răcire previne supraîncălzirea dispozitivului.

·         Acumulatorul

Generatorul porneşte cu ajutorul unor baterii, iar acumulatorul acestor baterii este o componentă automată care asigură buna funcţionare a bateriri, prin alimentarea constantă a acesteia cu tensiune joasă.

Tipuri generatoare de curent

În magazine, există mai multe tipuri generatoare de curent, fiecare dintre ele având propriile avantaje. Câteva dintre cele mai utile tipuri generatoare de curent sunt:

·         generatoare cu pornire automată;

·         generatoare de curent 0-5 KVA;

·         generatoare de curent 6-12 KVA;

·         generatoare de sudură;

·         generatoare industriale;

·         generatoare neinsonorizate;

·         generatoare digitale insonorizate;

·         generatoare de curent diesel;

·         generatoare de curent semiprofesionale.

Indiferent de aceste tipuri generatoare de curent, trebuie să ştii că mentenanţa este foartă importanta. În primul rând, trebuie să respecţi instrucţiunile şi programul de mentenanţa recomandat de producătorii de diverse tipuri generatoare de curent. Mentenanţa de rutină presupune o inspecţie generală a dispozitivului, care constă în a verifica dacă există scurgeri, în verificarea nivelului de ulei şi de agent de răcire, a bateriei şi cablurilor.

Pentru a asigura funcţionarea generatorarelor de curent în parametri optimi, este necesar schimbul de ulei, în funcţie de indicaţiile producătorului, de frecvenţă cu care este utilizat dispozitivul şi de mediul în care este folosit. În general, schimbul de ulei este recomandat după 100 de ore de utilizare, mai ales dacă generatorul funcţionează cu motorină.

Ghid complet procedee de sudură

 Dacă intenţionaţi să vă schimbaţi profesia şi vă îndreptaţi către un job care să vă asigure o stabilitate financiară, atunci meseria de sudor trebuie luată în considerare. Acelaşi lucru este valabil şi dacă doriţi să puneţi bazele unui business de viitor, pe care să îl gestionaţi împreună cu o echipă de sudori profesioniști. Înainte de a face acest pas important, este imperios necesar să aveţi cunoştinţele de bază despre procedee de sudură şi despre importanţa fiecăruia în parte.

Ce este sudarea şi care sunt avantajele acestui procedeu complex?

Sudarea reprezintă un procedeu tehnologic de îmbinare nedemontabilă a mai multor piese, realizată în aşa fel încât să se obţină o legătură metalică de egală rezistență, care să prezinte siguranţă în exploatare şi în execuţie.

Concret, sudarea înseamnă unirea a două sau mai multe piese din metal sau din polimeri, la temperaturi foarte mari. Sudarea se poate face cu material de adaos sau prin topire, acestea fiind și cele mai importante procedee de sudură. Materialele de adaos pot fi folosite şi în cazul în care rosturile de sudură sunt de dimensiuni foarte mari.

Avantajele acestui procedeu includ obţinerea de îmbinări etanşe, preţul de fabricaţie scăzut, condiţii de lucru bune, poluare redusă, productivitate mare şi înlocuirea nituirii, turnării şi asamblării mecanice. În plus, veţi constata că îmbinările prin sudură continua sunt etanşe şi că veţi efectua sudarea cu mare uşurinţă, atât la interior, cât şi la exterior, cu echipamente portabile şi uşor de manevrat.

În plus, sudarea se poate face printr-o varietate largă de procedee şi metode, la costuri rezonabile, atât când este vorba despre sudură manuală sau automată.

Care sunt domeniile de aplicare ale procedeelor de sudură?

Principalele domenii de aplicare ale procedeelor de sudură includ:

·         industria metalurgică;

·         construcţia de utilaje şi maşini;

·         industria chimică şi petrochimică;

·         industria prelucrătoare;

·         transportul uzinal;

·         industria extractivă;

·         industria de utilaje de construcţii şi mijloace de transport;

·         industria electronică şi electrotehnica;

·         construcţii metalice şi utilaje pentru industria uşoară.

 

Principalele procedee de sudură și procedeele conexe

În funcţie de starea materialelor care participă la formarea îmbinărilor sudate, de natura procedeelor de sudură şi de felul acestora, există cinci categorii de procedee de sudură:

·         prin topire – metalul adaos şi marginile rosturilor metalului de bază se topesc sub influenţa sursei de căldură, alcătuind baia de sudură, care se cristalizează şi formează cusătura sudată;

·         sudarea în stare solidă – îmbinarea pieselor se realizează prin presiune în stare solidă, fără material de metal adaos;

·         procedee de sudură speciale;

·         procedeele de lipire a metalelor;

·         procedeele conexe, care presupun prelucrarea la cald a metalelor.

Procedee de sudură prin topire

Procedeele de sudură prin topire se împart, la rândul lor, în două mari subcategorii:

·         sudură cu energie electrică;

·         sudură cu energie chimică.

În cazul procedeului cu energie electrică, sudarea se poate face cu arc electric acoperit sau descoperit, cu electrod fuzibil sau nefuzibil, ori cu plasmă, jet de plasmă, laser, arc transferat, cu fascicul de electroni sau prin rezistenţă electrică în baie de zgură topită.

În cazul sudării cu energie chimică, este vorba despre sudarea cu flacără, alumino-termică sau prin turnare.

Sudarea prin topire reprezintă cel mai cunoscut procedeu utilizat în marile fabrici şi uzine. Veţi constata că sudarea manuală electrică, aşa cum mai este cunoscut procedeul, este cel mai răspândit la nivel mondial, deoarece procedura de operare este simplă, aparatul de sudură este uşor de utilizat, iar sudarea propriu-zisă nu necesită experienţă mare în domeniu. În timpul procedeului de sudură cu electrod învelit, arcul electric se produce între electrod şi materialul supus sudurii. Învelişul electrodului degajă un nor de fum care protejează sudura de atmosferă.

Sudarea în MIG MAG cu electrod în mediu de gaz protector este o procedură similară celei anterior prezentate, principala diferenţă fiind aceea că electrodul nu mai este învelit şi sudarea se desfăşoară într-un mediu de gaz protector, eliberat de aparatul de sudură. Sudarea MIG foloseşte gaze inerte, în timp ce sudarea MAG foloseşte gaze active.

Sudarea cu electrodul nefuzibil WIG foloseşte un electrod neconsumabil, compus din tungsten sau din wolfram, în cazul căruia arcul electric topeşte capetele de sudare ale celor două materiale sau piese ce trebuie îmbinate.

Sudarea cu plasmă este un procedeu deosebit, modern, în care arcul electric este concentrat într-un punct cu ajutorul unei strangulări electromagnetice sau metalice, în care coloana de plasmă atinge temperaturi ridicate.

Sudarea cu flacără foloseşte ca şi sursa termică reacţia chimică a unui gaz inflamabil în amestec cu oxigenul. Sudarea cu flacără este o procedură ce implică o temperatură foarte ridicată care provoacă topirea metalelor ce vor fi îmbinate.

Procedee de sudură în stare solidă

Procedeele de sudură în stare solidă se împart în trei mari subcategorii:

·         cu energie electrică;

·         cu energie chimică;

·         cu energie mecanică.

În cazul procedeelor de sudură în stare solidă cu energie electrică, sudarea se face prin rezistenţă electrică (cap la cap, în linie, în puncte, în relief sau cu energie electrică înmagazinată) sau cu arc electric rotitor, folosind curenţi de înaltă frecvenţă şi prin difuziune.

Când se folosesc procedee de sudură în stare solidă cu energie chimică, sudarea se face cu flacără, prin turnare, prin explozie sau în mod alumino-termic.

Nu în ultimul rând, procedeele de sudură în stare solidă cu energie mecanică se realizează prin frecare, prin presiune la rece sau cu ultrasunete. Sudura cu ultrasunete este o tehnică extrem de inovatoare, care foloseşte ultrasunete pentru a îmbina două piese din metale diferite. Energia necesară se aplică sub formă de vibraţii în zonele de îmbinare, frecvenţa lor fiind similară ultrasunetelor, cuprinsă între 16 şi 1010 hertzi. Sudarea cu ultrasunete se face în puncte, în linie întreruptă, în linie continuă sau în mod inelar.

Sudura prin difuzie este realizată la o temperatură mult mai mică decât cea la care se topesc materialele, iar presiunea la care sunt supuse nu permite deformarea lor vizibilă. Aceasta este o tehnică foarte inovativă, folosită mai ales în industria optoelectronică, aeronautică sau în microtehnologie.

Procedee de lipire a metalelor

Lipirea metalelor este de două feluri: cositorire și brazură.

Cositorirea sau lipirea moale este realizată cu energie electrică sau cu energie chimică. Aceasta are loc la temperaturi scăzute, ce nu depăşesc 400 de grade Celsius. Se foloseşte mai ales în cazul materialelor care nu necesită o rezistenţă prea mare. Cele mai folosite aliaje în acest sens sunt cele de staniu şi plumb.

Brazura sau lipirea tare se realizează cu energie electrică sau chimică. Această operaţiune se face la temperaturi ce depăşesc 400 de grade Celsius, atingând limita maximă de 850 de grade. Procedeul se foloseste cel mai des în cazul alamei și la îmbinarea conductelor.

Procedee conexe de sudură

Există trei tipuri de procedeele de sudură conexe. Acestea sunt:

·         tăierea termică prin topire sau ardere, cu jet de oxigen – o metodă inedită prin care piesele şi materialele sunt tăiate la dimensiunea necesară;

·         sudarea de încărcare cu arc electric sau cu plasmă – acoperirea materialelor cu metale sau aliaje, de cele mai multe ori aflate în stare de pulbere;

·         metalizarea termică cu arc electric şi sârmă sau cu plasmă – acest procedeu face cel mai adesea referire la recondiţionarea materialelor.

Ce materiele pot fi sudate?

Dacă aţi aflat care sunt principalele procedee de sudură în linii mari, trebuie să ştiţi şi ce materiale puteţi suda. În funcţie de elementele de bază din care sunt formate piesele ce trebuie sudate, acestea se împart în mai multe categorii:

·         oţel inoxidabil;

·         oțeluri;

·         fontă;

·         titan şi aliaje din titan;

·         nichel şi aliaje din nichel;

·         cupru şi aliaje din cupru.

Procedeele de sudură în funcţie de energia folosită

În funcţie de energia folosită, există trei mari categorii de procedee de sudură:

·         sudarea cu energie electrică – facută cu arc electric, plasmă, cu rezistenţa electrică, fascicul de electroni sau cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă, precum şi cu fascicul de fotoni, denumită şi sudare laser.

·         sudarea cu energie chimică – posibilă cu flacără, în foc de forjă, prin explozie sau sudarea alumino-termica;

·         sudarea cu energie mecanică – prin frecare, percuţie, cu ultrasunete sau prin presiune la rece.

Care sunt paşii pe care trebuie să îi respectaţi pentru o sudură corectă în  MIG MAG?

Pentru a realiza corect sudură în MIG MAG, trebuie să aveţi în vedere respectarea următorilor cinci paşi:

1.      Pregătirea materialului de bază

Primul şi cel mai important pas pentru a obţine o sudură de calitate în MIG MAG este pregătirea corectă a materialului. Veţi pune accent pe grosimea materialului, tipul de material și netezimea suprafeţei. Folosiţi un solvent sau un degresant pentru a curăţa suprafaţa materialului, îndepărtaţi impurităţile şi oxizii cu o perie de sârmă sau cu un polizor şi asiguraţi-vă că tablele sunt aşezate în mod corespunzător.

2.      Alegerea materialului de adaos

Următorul pas pe care trebuie să îl aveţi în vedere este alegerea materialului de adaos, care trebuie să fie potrivit cu materialul de bază. Este important să alegeţi corect sârma cu care veţi lucra, pentru că aceasta va dicta şi calitata sudurii.

3. Reglarea gazului de protecţie

Dacă ştiţi să alegeţi în mod corect gazul de protecţie, acest lucru se va vedea în aspectul şi în proprietăţile mecanice ale cordonului de sudură.

4. Reglarea vitezei sârmei şi tensiunii

Pentru a obţine un cordon de sudură de înaltă calitate, aveţi grijă la viteza de avans a sârmei şi la tensiune. Ajustarea acestor parametri este automată, reglându-se în funcţie de arcul electric. Veţi avea posibilitatea de a corecta inclusiv lungimea arcului. Un arc scurt permite o viteză ridicată de sudare, dar apare riscul stropirii. În cazul folosirii unui arc lung pot apărea diverse probleme tehnice.

5.      Tehnica de împingere a băii sudate

Pentru a obţine un cordon de sudură excelent, trebuie să aveţi grijă la unghiul de sudare şi la viteza de deplasare. Se va preîncălzi metalul în fața sudurii şi se va facilita curgerea băii în direcţia de deplasare. Pentru suduri mai înalte, veţi regla unghiul în funcţie de aplicaţie şi de materialul cu care veţi lucra. Amperajul influenţează viteza de deplasare, astfel încât, atunci când sudaţi cu un curent mare, este important să măriţi viteza de deplasare pentru a nu arde materialul. Ţineţi viteza constantă şi urmăriţi baia metalică, astfel încât să se solidifice uniform pe tot parcursul sudurii.

Ce ustensile îţi sunt necesare pentru o sudură corectă şi în siguranţă?

Pentru a fi un sudor profesionist, pentru a asigura sudură de calitate în condiţii de deplină siguranţă, veţi avea nevoie de:

·         aparat de sudură;

·         masca de sudură şi mănuşi de protecţie;

·         electrozi;

·         ciocan, perie de sârmă;

·         cabluri pentru făcut legăturile;

·         cheie pentru strâns contactele la aparat;

·         prelungitor.

Pentru a suda în siguranţă, luaţi-vă următoarele măsuri:

·         nu vă uitaţi direct la flacără și folosiţi mereu masca de protecţie, pentru a nu vă fi afectată vederea;

·         purtaţi mănuşi speciale pentru sudură, care vă protejează de şoc electric, căldură şi radiaţii;

·         purtaţi pantaloni şi bluză cu mânecă lungă;

·         sudaţi în spaţii bine aerisite sau în aer liber;

·         nu atingeţi aparatele sudate imediat după terminarea procedeului, pentru că sunt foarte fierbinţi;

·         instalaţi în mod corect aparatul de sudură, astfel încât să evitaţi producerea defectelor de sudură şi accidentele neplăcute;

·         citiţi cu  atenţie instrucţiunile de folosire a aparatului şi respectaţi regulile de siguranţă.

Electrozi rutilici, bazici sau celulozici? Ce accesorii îţi sunt necesare?

Un sudor profesionist va şti ce tip de electrozi îi sunt necesari pentru procedura pe care urmează să o efectueze. Aveţi la dispoziţie mai multe feluri de electrozi, din care puteți alege in funcție de ce procedee de sudură se folosesc:

·         electrozi rutilici;

·         electrozi bazici;

·         electrozi celulozici.

Electrozii rutilici sunt folosiţi pentru sudură în curent alternativ şi continuu la priză. Aceştia produc un arc electric stabil, au un conţinut bogat în hidrogen, o baie de sudură fluidă şi rezultatul este bun, dar cu o rezistenţă scăzută.

Electrozii bazici sunt folosiţi pentru sudură în curent continuu, producând material de adaos în cantităţi mari. Aceşti electrozi pot fi utilizaţi pentru materiale subţiri, iar sudura este rezistentă.

Electrozii celulozici au un conţinut mare de hidrogen şi pot fi folosiţi pentru sudură în curent continuu cu tensiune ridicată, producând o sudură neregulată.

Oricât de simple par toate aceste procedee de sudură explicate anterior, este bine să vă implementaţi foarte bine măcar noțiunile de bază înainte de a vă apuca de treabă şi să vă luaţi toate măsurile de precauţie, desfășurând activități doar în zone sigure de lucru.