vineri, 5 februarie 2016

Sudarea cu sarma continua MIG-MAG (GMAW)

Un sistem MIG constă în: o sursă de curent continuu, un derulator, o bobină de sârmă, un pistolet şi gaz.

Curentul este transferat la arc prin electrodul fuzibil (sârma conectată la polul pozitiv); în acest procedeu, metalul topit este transferat pe piesa de lucru cu ajutorul curentului arcului. Alimentarea automată şi continuă cu material de adaos (sârmă) este necesară pentru a înlocui sârma care s-a topit în timpul sudării.

Metode

La sudarea MIG există două metode principale de transfer şi se clasifică în funcţie de modul în care metalul este transferat de la electrod la piesă. Primul tip se defineşte ca fiind transfer în scurt circuit (SHORT ARC), şi produce o baie de metal îngustă care se răceşte repede, iar transferul de la electrod la piesă se realizează atât timp cât electrodul este în contact cu baia de metal topit. În această fază, electrodul vine în contact direct cu baia de metal topit, generând un scurt circuit care topeşte sârma, motiv pentru care sârma este întreruptă. Arcul se porneşte din nou şi ciclul se repetă.

Un alt mod de transfer al metalului, se numeşte transfer în "spray arc", în acest mod, transferul metalului se realizează sub forma unor picături mici care se formează şi se detaşează de la diuza de sârmă şi sunt transferate în baia de metal topit prin intermediul curentului arcului.

Procedeul de sudare MIG pulsat este un procedeu de sudare cu transfer în Sprey Arc gestionat şi controlat corespunzător în care energia este transferată la arc în impulsuri, adică curentul de sudare este format corespunzător pentru a asigura în mod instantaneu un impuls de energie înaltă. Acesta facilitează separarea şi transferul controlat a unei singure picături a materialului de adaos.

Curentul este apoi menţinut la o valoare de capabilă să susţină arcul de sudare, dar fără transferul materialului. În aceste condiţii, baia de sudare se poate răci, şi astfel permite depozitarea regulată şi controlată a particulelor de metal topit pe materialul de bază.

Sudarea MIG pulsat asigură o viteză de sudare care este mult mai mare decât la procedeul clasic Spray Arc MIG datorită procesului de depozitare mai eficient şi mai rapid. Totuşi, există o reducere substanţială a cantităţii de stropi şi fum în timpul de refacere rezultând deformaţii mai mici şi un grad optim al finisării.

Parametrii de sudare
Vizibilitatea arcului reduce nevoia utilizatorului de a observa în mod strict tabela de reglaj în timp ce el poate controla direct baia de metal topit.

-Tensiunea afectează direct aspectul cordonului, dar dimensiunea cordonului sudat se poate modofica în funcţie de cerinţe prin deplasarea manuală a pistoletului pentru a obţine depuneri variabile cu tensiune constantă.

-Viteza de alimentare cu sârmă este proporţională cu curentul de sudare.Atât la procedeul de sudare MIG Short-Arc/Spray-Arc şi cât şi la MIG pulsat, în funcţie de sursa utilizată, sunt disponibili parametrii de sudare cu setări simple, rapid sinergice definite automat în baza condiţiilor de operare (material, grosime, gaz sârmă, viteză) care sunt controlate în mod dinamic şi ţinute în balanţă în timpul procesului de sudare de un microprocesor. Acesta permite obţinerea unor rezultate excelente la sudare în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea şi estetica în toate condiţiile şi în toate aplicaţiile.

Gaze


Sudarea MIG-MAG este definită în principal de tipul de gaz folosit: inert pentru sudarea MIG (Metal Inert Gas), activ pentru sudarea MAG (Metal Active Gas)

Dioxidul de carbon(CO2)

Folosind CO2 ca şi gaz de protecţie, se obţine o penetrare mare, costuri de operare mici, viteze mari de sudare, proprietăţi mecanice. Pe de altă parte, folosirea acestui gaz crează probleme de compoziţie chimică a îmbinării, astfel există o pierdere de elemente uşor oxidabile, simultan cu creşterea conţinutului de carbon în baia de metal.

Sudând cu CO2 pur, se crează de asemenea şi alte probleme cum ar fi stropire excesivă şi formare de porozităţi de monoxid de carbon.

Argonul


Acest gaz inert este folosit în stare pură la sudarea aliajelor uşoare, în timp ce la sudarea oţelurilor inoxidabile crom - nichel este preferabil a se folosi argon în combinaţie cu oxigen şi CO2 în proporţie de 2%, acestea contribuind la stabilitatea arcului şi îmbunătăţeşte forma cordonului sudat.

Heliu
Acest gaz este folosit ca o alternativă a argonului şi permite penetrare mai mare (pe materiale mai groase) şi viteze de avans mai mari.

Mixtură de argon-heliu


Asigură un arc mai stabil decât heliul precum şi o penetrare, respectiv viteză de deplasare mai mare decât argonul.

Mixtură de Argon-CO2şi Argon-CO2-Oxigen
Aceste combinaţii se folosesc la sudarea materialelor metalice, în special la sudarea shortarc îmbunătăţind astfel contribuţia specifică de căldură. Ele se pot folosi şi la sudarea în spary-arc. În mod normal aceste combinaţii conţin un procent de CO2 cuprins între 8 - 20% şi oxigen în jur de 5%.



Sfaturi pentru sudori la inceput de drum - sudura MMA

Va oferim mai jos cateva informatii utile in alegerea sursei de sudura potrivita pentru aplicatia dvs. cat si a materialelor de adaos indicate.
Pentru orice informatii suplimentare sau pentru a testa in practica diversele tipuri de aparate va asteptam la showroom. Va rugam sa ne contactati pe e-mail office@detop.ro sau telefonic: 0720.33.86.71 pentru a programa o sesiune de demo/training.

I.Cum alegem un aparat de sudura.
Alegerea aparatului va porni, intotdeauna, de la aplicatia ce urmeaza a se realiza:

• Ce materiale avem de sudat:
• Ce grosimi au materialele ce se sudeaza;
• Cat de lungi vor fi cordoanele de sudura;
• Cat timp voi lucra zilnic;
• Unde voi lucra : in atelier, pe santier, la nivelul solului, pe schela, in spatiu inchis sau
deschis

Foarte importanta este si problema investitiei ce trebuie facuta, care este bugetul alocat pentru aceasta investitie.
Nu trebuie sa se uite, niciodata, cine va folosi aparatul pe care intentionam sa-l achizitionam: care este nivelul de pregatire al sudorului, care sunt abilitatile sale. Cu cat sudorul este mai bine pregatit , mai atasat firmei, cu atat este mai bine sa i se puna la dispozitie un aparat mai performant pentru a scoate tot ceea ce poate da aparatul.
Nu trebuie sa uitam nici cheltuielile de exploatare ulterioare : materiale consumabile, piese de
schimb, materiale de control nedistructiv al sudurii. si, de asemenea, nu trebuie uitate materialele de protectie pentru sudor: sort, manusi, manecare, protectie pentru picioare, masca, ventilatie.
Dupa ce am stabilit toate aceste elemente, dupa ce le-am identificat si am luat deciziile, corecte, pentru fiecare element, ne consultam cu un specialist, propriu sau de la un furnizor, si alegem aparatul care sa raspunda cel mai bine nevoilor. Dar, atentie, e bine sa ne gandim si la eventualele lucrari viitoare si astfel sa incercam sa "impuscam" mai multi iepuri dintr-un singur foc.

II. Cum ne alegem electrozii cu care sa executam o sudura cu electrod invelit

Ca si in cazul aparatului se porneste tot de la aplicatia ce urmeaza a se realiza. in functie de
materialul de baza se va alege compozitia miezului ( otel, otel inox etc ). Pentru alegerea tipului de acoperire este bine sa se cunoasca cateva din avantajele si dezavantajele diferitelor tipuri de acoperiri si o parte sunt prezentate in tabelul de mai jos.




TIP
AVANTAJE
DEZAVANTAJE
APLICAŢII
ACID
  • Preţ scăzut
  • Arc stabil
  • Poate fi folosit şi în AC şi în DC
  • Uşor de depozitat
Zgura uşor de îndepărtat
  • Baia fluidă
  • Efect slab de curăţare
  • Generare mare de hidrogen
  Zgura nu se retopeşte
  • Sudură orizontală
    • Oţel carbon slab aliat
  Suduri ieftine, cu calităţi mecanice reduse
RUTILIC
  • Preţ scăzut
  • Arc stabil
  • Uşor de amorsat
  • Poate fi folosit şi în AC şi în DC
  • Aspect mai bun al sudurii
  • Uşor de depozitat
-Baia fluidă
-Efect slab de curăţare
-Generare mare de hidrogen

- Sudură orizontală
-Sudură verticală la grosimi mici
-Oţel carbon slab aliat, cu puţine impurităţi
-Sudură aspectuoasă, dar proprietăţi mecanice reduse
CELULOZIC
-Penetrare ridicată
-Prelucrare uşoară
-Zgură redusă
--Este necesară o sursă DC cu tensiune în gol ridicată
-Emisie ridicată de hidrogen
-Cordon neregulat

-Sudură în toate poziţiile
-Sudură în locurile dificil de ajuns cu electrodul
-Oţel carbon slab aliat, cu impurităţi puţine
BAZIC
-Curăţare foarte bună
-Emisie foarte redusă de hydrogen
-Baia rece
-Arc instabil
-Zgura se indepărtează mai greu şi nu se retopeşte
-Lucrează numai în DC
-Dificil de amorsat
- Se lucrează în toate poziţiile, chiar şi la grosimi mari
-Rată mare de depunere
-Proprietăţi mecanice foarte bune




Dupa ce s-a hotarat si felul acoperirii se va trece la alegerea diametrului electrodului. Este bine de stiut faptul ca pe masura ce creste diametrul este nevoie de curenti mai mari, cu consecinte asupra costurilor energetice, dar, in acelasi timp, si cu aparitia unor probleme de perforare a materialului ce urmeaza sa fie sudat si cu cresterea dificultatii de amorsare. Se recomanda ca diametrul electrodului sa fie cat mai apropiat de dimensiunea materialului ce se sudeaza, iar la grosimi mari se va proceda la depunerea mai multor straturi.in tabelul de mai jos date orientative privind curentii necesari, pentru diferite tipuri de electrozi si cu diametre diferite.
VALORI MEDII PENTRU CURENTUL DE SUDURĂ ( a )
D electrod
1,6
2,0
2,5
3,25
4,0
5,0
6,0
Acid
-
-
-
100-150
120-190
170-270
240-380
Rutilic
30-55
40-70
50-100
80-130
120-170
150-250
220-370
Celulozic
20-45
30-60
40-80
70-120
100-150
140-230
200-300
Bazic
50-75
60-100
70-120
110-150
140-200
190-260
250-320

Ce materiale consumabile sunt necesare.• La MMA : electrozi, materiale de control nedistructiv ( gen lichide penetrante sau similar );• La MIG-MAG: sarma pe role, gaze de protectie, materiale de control nedistructiv; se maiconsuma si duzele de contact ( prin care trece sarma de adaos ), suportul tubului de contact ( la umele modele de pistolet ), duzele de gaz, arcul de fixare ( la unele modele de pistolet ); periodic se va inlocui tubul de ghidaj sarma si rolele de antrenare.• La TIG ( WIG ): baghete de material de adaos, gazul de protectie, unele componente alepistoletului ( penseta portelectrod si portpenseta, duza ceramica de gaz, capacul portelectrod ) si electrodul de wolfram ( se consuma prin ascutire ), material de curatare si de lustruire inox ( in cazul sudurilor de otel inox ), materiale de control nedistructiv.• La sudura in puncte: electrozi, materiale de curatare.Cele cateva materiale prezentate mai sus sunt materiale uzuale. La acestea se adauga unelemateriale speciale, in functie de aplicatia ce se realizeaza.Este bine de stiut ca in ceea ce priveste costurile de exploatare, cea mai ieftina tehnologie desudura, in costuri pe ml de cordon de sudura executat este tehnologia MIG-MIG ( cca. 60% din costurile unei suduri cu electrod invelit ), iar cea mai costisitoare este tehnologia TIG ( de cca. 6 ori mai scumpa decat tehnologia cu electrod invelit ).